Piete
Piete

2 1478

Numele pieței în a doua jumătate a secolului al XIX-lea era Hunyadi. Spațiul pieței era mai mare, o parte, cea nordică poartă azi numele de Piaţa Avram Iancu, iar cea sudică de Piața Cipariu.

Piața Ștefan cel Mare cuprinde

Teatrul Național și Opera Română din Cluj, fiind cea mai reprezentativă clădire a acestei piețe (clădirea se poate vedea mai bine din Piața Avram Iancu)

  • Inspectoratul Școlar Județean, fosta Casă a Invățătorilor
  • Palatul de Justiție
  • Clădirea Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania, cunoscută ca fiind cea mai veche cazarma, ”Sf. Gheorghe”
  • Parcul Operei (parc amenajat încă din anul 1885)

Localizare

Piața Ștefan cel Mare din Cluj Napoca, este situată în continuarea Pieței Avram Iancu și începe de la clădirea Teatrului Național și Operei Române, continuând cu Parcul Operei până la clădirea Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

10 2829

Cu o vechime de peste 180 de ani, este unul dintre principalele locuri de recreere din Cluj-Napoca, fiind situat pe malul Someşului Mic.

Istoria parcului începe în anul 1827, când Asociația de Binefacere a Femeilor a închiriat terenul cu scopul de a înființa un loc de recreație. Parcul a fost deschis publicului la începutul anilor ’30 ai secolului al XIX-lea, avand inițial numele de Parcul Poporului.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost înființată Comisia Parc, cu atribuții în administrarea parcului. Ulterior, au fost amenajate aleile și lacul și a fost construit pavilionul de muzica. Tot în parc a fost inaugurat Teatrul de Vară, cu o secţie de cinematografie, astăzi fiind sediul Teatrului Maghiar de Stat.

Lângă parc a funcţionat, în perioada interbelica, Şcoala Superioară pentru Fete De Gerando, numită după prima directoare, Antonina De Gerando. În prezent, cladirea aparține Universității Babeş-Bolyai și adăpostește Facultatea de Chimie. În parc se afla statuile lui Liviu Rebreanu și George Coşbuc, ridicate la sfârșitul anilor 1960, și clădirea Secției de Pictură a Universității de Artă și Design „Ion Andreescu”.

Parcul Central de azi

Având o lungime de aproximativ 900 m, Parcul Central din Cluj Napoca este un loc important din punct de vedere al recreerii din oraș.

Aici veți găsi de la flori și spații verzi, până la:

  • alei care traversează parcul cu bănci pe margine
  • statui și monumente (statuile lui Liviu Rebreanu și George Coşbuc)
  • teren de baschet cu nocturnă și alte aparate pentru fitness cu acces gratuit
  • o fântână arteziană înconjurată de bănci și căi de acces
  • Lacul Chios pe care vara se pot face plimbări cu barca, iar iarna când îngheață este ideal pentru patinat
  • in marginea lacului se află restaurantul Chios, unde vara acesta are terasa deschisă
  • parc special amenajat pentru copii cu leagăne, topogane și alte spații pentru aceștia

Lângă fântâna arteziană se află o „ciupercă” unde vara se țin concerte de muzică simfonică, iar în fiecare sâmbătă și duminică în perioada verii aici se ceremoniază căsătoriile civile de către primarul și reprezentanții primăriei Cluj Napoca.

Căi de acces – poziționare

Fiind poziționat în zona centrală a orașului, Parcul Central „Simion Bărnuţiu” este ușor de identificat și de ajuns la el. Se află pe marginea Someșului Mic, între străzile Independenței și strada Cardinal Iuliu Hossu.

Dinspre centru, parcul începe la intersecția străzilor George Barițiu, Emil Isac și strada Cardinal Iuliu Hossu, fiind poziționat în fața Operei Maghiare din Cluj Napoca.

4 1941

Piaţa Mihai Viteazul a purtat inainte numele de Széchenyi tér.

În anul 1918 a primit numele domnitorului roman, iar mai tarziu in cinstea acestuia a fost ridicata o impresionanta statuie.

Conturarea si dezvoltarea acestei piete incepand din anul 1870, s-a datorat caii ferate. Primul rand de case pe terenul dintre zidurile cetăţii si Someş a inceput sa apara pe linia zidurilor si a canalului Morii. Şirul de pe latura opusa nu este paralel cu acesta pentru ca a urmat cursul Someşului. Cand calea ferata a ajuns la Cluj, gara s-a construit in aceasta directie si astfel a crescut valoarea economica a zonei, care a inceput sa gazduiasca si piata mutata aici din Piaţa Unirii.

În anii 1940, palate cu unu sau doua etaje se intercalau intre casute familiale neetajate sau cel mult un etaj, creau ambianta eterogena a acestei piete. De aceea in a doua jumatate a anilor 1950 au inceput aici activitati de demolare si constructii. Mai multe blocuri etajate au inlocuit casutele neetajate sau darapanate. Au fost construite astfel cladirea Cinematografului Republica si Hala Agroalimentară. La mijlocul anilor 1970, in aceasta piata a fost amplasata statuia lui Mihai Viteazul.

8 2250

În timp, piața a purtat mai multe denumiri. Numele originar al pieței a fost de Piaţa Mare (în timp ce centrul orașului vechi era Piaţa Mică).

Din 1869 a devenit oficial Piaţa Principală. A fost Piaţa Regele Matei la cumpăna secolelor XIX-XX, Piaţa Unirii în perioada interbelică.

Din anul 1945 a purtat până în anul 1999 numele de Piaţa Libertății, pentru ca după aceasta să-și reia denumirea din perioada interbelică de Piaţa Unirii.

Piața Unirii, la fel ca și Piata Avram Iancu, este una dintre piețele vechi și centrale ale orașului Cluj Napoca, încărcate cu multă istorie și cultură. Piața a fost renovată și s-a realizat un spațiu pietonal mai generos decât era inițial.

Printre cele mai importante obiective turistice se regăsesc:

  • Monumentul Matei Corvin
  • Biserica Sf. Mihail
  • Clădirea vechiului Hotel Continental
  • Vechea clădire a Primăriei
  • Banca Națională a României
  • Librăria Universității
  • Muzeul de Artă și Palatul Banffy
  • Vechiul Hotel Melody

Piața Unirii este înconjurată și de alte clădiri și foste palate impunătoare, cum ar fi:

  • Palatul Rhedey
  • Palatul Josika
  • Palatul Wass
  • Parohia Romano-Catolică
  • Clădirile Gemene
  • Casa Wolphard Kakas

În ultimii ani, Piața Unirii a fost considerat ca fiind punctul zero al întâlnirilor tinerilor din oraș, deoarece la monumentul Matei Corvin, în spatele statuii, „la coada calului” așa cum mai este numit acest loc, tinerii din Cluj Napoca își dau întâlnire indiferent dacă este zi sau noapte.

O dată cu modernizarea și lărgirea spațiului pietonal, Piața Unirii a devenit un punct din ce in ce mai important al evenimentelor cotidiene clujene.

Coordonate GPS: 46.769689 (lat.), 23.589782 (long.)

13 4231

Primele date mai concrete despre piaţă datează de la mijlocul anilor 1700. Pe latura pe care azi este situat Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, la mijlocul anilor 1700, un ofiţer numit Trencseni Ferenc, a îngrădit cu scânduri un teritoriu destul de mare, folosindu-l drept câmp de instrucţie pentru soldaţii săi. Cum această zonă a fost denumită de locuitori cetatea Trencin, piaţa a rămas cunoscută ca Trencin. Oraşul s-a împotrivit, dar numai spre sfârşitul secolului a reuşit să elibereze zona.

În cursul secolului al XIX-lea a fost aici depozit de lemne şi cărbune, piaţă de animale, piaţă de lemne, iar la un moment dat s-a dorit mutarea aici a pieţei mari. Din cauza apropierii liniei ferate de piaţa Mihai Viteazul s-a decis ca aceasta să fie mutată acolo. Pe acest loc s-a conturat o piaţă ornamentală.

[nggallery id=53]

Ulterior, pe măsură ce laturile pieţei au fost construite, au primit denumiri separate. Latura estică a devenit „şirul Cetatea Trencin” (Trencinvár-sor), cea de vest „şirul Pieţei de lemne” (Fapiac-sor), partea din faţa Palatului de Justiţie şi al cazărmii „Şirul Cazărmii mari” (Nagykaszárnya-sor). Latura nordică prefigura zona exterioară a străzii Ungurilor (Külső Magyar utca).

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-a început construirea aici a unui nou centru civic, proiectat să fie compus din două pieţe, una în continuarea celeilalte.

Piaţa sudică este cea cunoscută azi sub numele de Piaţa Ştefan cel Mare.

Piaţa nordică, care se află în jurul Catedralei Ortodoxe, a fost numită iniţial Piaţa EMKE, aceasta în condiţiile în care, Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (EMKE), îşi construise sediul aici. Cum EMKE a fost nevoită să-şi vândă sediul, în anul 1906, an aniversar Bocskai, piaţa a fost redenumită Bocskai.

După 1923, piaţa a purtat numele de Cuza Vodă. În timpul celui de-al doilea război Mondial a purtat numele de Hitler, iar după acesta Malinovski. În anul 1964 a fost botezată Piaţa Victoriei, pentru ca în anul 1993 să devină Piaţa Avram Iancu.

Piața Avram Iancu este una dintre cele mai frumoase piețe vechi ale orașului Cluj Napoca. Este o piață încărcată de istorie și cultură, situată în mijlocul orașului.

Pe lângă o priveliște deosebită, în Piața Avram Iancu se pot găsi ca și obiective turistice și culturale următoarele:

  • Catedrala Mitropolitană Ortodoxă
  • Monumentul Avram Iancu înconjurat de o fântână arteziană
  • Spații verzi și pietonale
  • Teatrul Național și Opera Română
  • Prefectura Cluj și Consiliul Județean Cluj
  • Institutul Teologic Protestant
  • Regionala CFR Cluj
  • Palatul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului
  • Facultatea de Teologie Ortodoxă în cadrul UBB Cluj
  • Palatul de Finanțe Cluj
  • Palatul de Justiție cu Tribunalul Cluj
  • Cercul Militar

Localizare

Fiind poziționată în centrul orașului de aici se poate ajunge pe jos pe Bulevardul Eroilor în Piața Matei Corvin, în Piața Cipariu la Turnul Croitorilor – Bastionul Croitorilor, Piața Mihai Viteazul, pe strada Dorobanților la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj sau pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 în Piața Mărăști.

 

Coordonate GPS: 46.771343 (lat.), 23.596680 (long.)