Obiective Turistice
In aceasta categorie se vor adauga periodic Obiective Turistice din Cluj ce vor fi prezentate si localizate pentru a le putea descoperi si voi. Prezentarea Obiectivelor Turistice cuprinde: descriere, informatii despre localizare si harta personalizata, scurt istoric, poze si comentarii cu pareri despre acestea.

0 833

Statuia lui Mihai Viteazul din Cluj Napoca este o operă a sculptorului Marius Butunoiu și a fost inaugurată la mijlocul anilor 1970.

[nggallery id=47]

Mihai Viteazul a fost domn al Ţării Româneşti, cel care a unit pentru prima dată cele trei provincii românești (Ţara Românească, Moldova și Ardeal) în anul 1600.

Localizare

Statuia este amplasată în mijlocul pieței care îi poartă numele, fiind înconjurată de un mic parc în formă triunghiulară cu spații verzi și bănci.

[google-map-v3 width=”90%” height=”250″ zoom=”15″ maptype=”roadmap” mapalign=”center” directionhint=”false” language=”default” poweredby=”false” maptypecontrol=”true” pancontrol=”true” zoomcontrol=”true” scalecontrol=”true” streetviewcontrol=”true” scrollwheelcontrol=”false” draggable=”true” tiltfourtyfive=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkerlist=”46.774256,23.590747{}obiective-turistice.png” bubbleautopan=”true” showbike=”false” showtraffic=”false” showpanoramio=”false”]

În spatele acesteia se află vechiul Cinema Republica, locul unde anual se desfășoară festivaluri de film, cel mai cunoscut fiind Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF).

0 950

Obeliscul Karolina a fost amplasat la început în actuala Piață a Unirii, însă a fost mutat în 1898 în Piața Muzeului. Monumentul fost construit în 1831, în onoarea împăratului Francisc I și a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817 (18 – 27 august). Documentele vremii susțin că planurile Obeliscului au fost realizate de meșterul constructor Winkler György.

[nggallery id=26]

Obeliscul Karolina are o înălțime de 10 m și „ca ornament are patru vulturi sculptaţi în piatră, care țin câte o cunună de lauri din fier forjat, trei basoreliefuri de piatră și unul de metal și o inscripţie în limba latină. Pe relieful orientat spre răsărit se poate vedea intrarea în oraș a convoiului imperial pe Poarta din Mijloc. Pe cel de pe partea de apus se vede împărăteasa în fața spitalului întinzând pomana unei femei sărace îngenuncheate. Pot fi observate unele anacronisme. Lămpi cu ulei care apar în Cluj doar la sfârșitul lui 1872, de asemenea spitalul a funcționat doar din 1820. Pe latura sudică se vede stema orașului: poarta cetății cu trei turnuri de apărare, iar pe cea nordică o inscripție în limba latină, care vorbeşte despre ridicarea obeliscului în cinstea vizitei familiei imperiale.”

Obeliscul Karolina este cel mai vechi monument laic al orașului Cluj Napoca.

Localizare

Obeliscul se află în centrul zonei pietonale din Piața Muzeului. Înconjurat de un peisaj medieval, cu clădiri vechi, terase și copaci impunători, monumentul a fost ridicat în urma vizitei împăratului Francisc I și al împărătesei Carolina Augusta, din vara anului 1817.

[google-map-v3 width=”90%” height=”250″ zoom=”15″ maptype=”roadmap” mapalign=”center” directionhint=”false” language=”default” poweredby=”false” maptypecontrol=”true” pancontrol=”true” zoomcontrol=”true” scalecontrol=”true” streetviewcontrol=”true” scrollwheelcontrol=”false” draggable=”true” tiltfourtyfive=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkerlist=”46.77189,23.587486{}obiective-turistice.png” bubbleautopan=”true” showbike=”false” showtraffic=”false” showpanoramio=”false”]

Coordonate GPS: 46.771761 (latitudine), 23.587089 (longitudine)

Monumentul lui Avram Iancu (Piaţa Avram Iancu) este închinat memoriei lui Avram Iancu, cel care a fost conducătorul Revoluţiei românilor din Transilvania de la 1848-1849.

Avram Iancu (1824-1872), s-a născut în anul 1824, în localitatea Vidra de Sus și a decedat în datade 10 septembrie 1872, localitatea Baia de Criş, județul Hunedoara.

[nggallery id=52]

Avram Iancu a fost un avocat român transilvănean care a avut un rol important în Revoluţia de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul Țării Moților în anul 1849, calitate în care a comandat armata românilor transilvăneni, cu ajutor austriac, împotriva trupelor revoluţionare maghiare ale lui Kossuth Lajos.

Sculptura care se regăsește și azi în Piața Avram Iancu a fost realizată de către sculptorul Ilie Berindei.

Localizare

Monumentul lui Avram Iancu este situată în centrul pieței cu același nume. De-o parte și de alta se află Catedrala Ortodoxă și Teatrul Naţional „Lucian Blaga” cu Opera Română.

[google-map-v3 width=”90%” height=”250″ zoom=”15″ maptype=”roadmap” mapalign=”center” directionhint=”false” language=”default” poweredby=”false” maptypecontrol=”true” pancontrol=”true” zoomcontrol=”true” scalecontrol=”true” streetviewcontrol=”true” scrollwheelcontrol=”false” draggable=”true” tiltfourtyfive=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkerlist=”46.7713,23.596541{}evenimente-cluj.png” bubbleautopan=”true” showbike=”false” showtraffic=”false” showpanoramio=”false”]

În jurul statuii s-a construit o frumoasă fântână arteziană care își mișcă jeturile de apă pe linii melodice și diverse culori.

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă face parte din Mitropolia Ortodoxă Română a Clujului, Albei, Crişanei și Maramureşului, fiind Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului.

Situată în Piata Avram Iancu, la nr. 18 Catedrala Mitropolitană Ortodoxă este o clădire impunătoare în centrul orașului Cluj Napoca, fiind înconjurată de clădiri vechi și importante din punct de vedere arhitectural și istoric, printre acestea se numără: clădirea Consiliului Județean Cluj, Regionala CFR Cluj, clădirea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului și cea a Finanțelor Cluj cu Trezoreria Cluj, precum și clădirea Tribunalului Cluj, Casa Armatei și Teatrul Național cu Opera Română.

[nggallery id=14]

În fața acesteia se află monumentul Avram Iancu înconjurat de o frumoasă fânână arteziană cu jocuri de lumini și jeturi de apă care se sincronizează pe linii melodice. După fântână și statuie, se află clădirea Teatrului Național din Cluj Napoca.

Catedrala este pe langâ o atracție turistică și un important loc de cult, în special în zilele de sărbătoare, când foarte mulți localnici vin la slujbele ce se țin aici. În perioada slujbelor religioase de Crăciun sau de Paști, sau a altor sărbători naționale, cum ar fi 1 Decembrie ziua României, piața din fața bisericii, cât și cele 2 străzi între care se află biserica, sunt închise și devin pietonale.

Intrând în interiorul bisericii, constați o tăcere impunătoare în contrast cu forfota orașului. Aici vei găsi picturi religioase pe pereții acesteia, o cupolă imensă, turnuri de unde răsună clopote în timpul slujbelor, un altar impunător și multă liniște.

Scurt Istoric

A fost ridicată în perioada anilor 1923-1933, după planurile arhitecţilor Constantin Pomponiu și George Cristinel, înscriindu-se în curentul stilistic românesc. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj-Napoca.

Poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” – data intrării Armatei Române în Transilvania (15 august 1916).

În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 1996, Catedrala a intrat într-un amplu proces de restaurare a exteriorului, încheiat în anul 1999, iar în interior a primit o nouă pictură, de factură bizantină, realizată în celebrul mozaic de Murano.

Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului care este totodată și mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei și Maramureşului.

Arhiepiscopia Ortodoxa a Clujului deține o valoroasă colecţie de artă religioasă și documentară, inaugurată în anul 1938 și reorganizată în 1975. Fondul de bază este constituit din icoane pictate din secolele XVII – XIX și din obiecte liturgice. Colecția muzeală cuprinde documente privind istoria eparhiei (secolul XVI), obiecte de cult, icoane pe lemn și sticlă (secolul XVII), manuscrise, veşminte, cruci, potire etc. (secolul XVI), tipărituri cu caracter etnografic și mărturii despre trecutul neamului românesc.

Orar

Sunt recomandate vizitele între intervalul 12.00 – 18.00 deoarece în fiecare zi între orele 08.00 – 12.00 și 18.00 – 20.00 aici se țin slujbe religioase.

Localizare și Căi de acces

[google-map-v3 width=”90%” height=”250″ zoom=”15″ maptype=”roadmap” mapalign=”center” directionhint=”false” language=”default” poweredby=”false” maptypecontrol=”true” pancontrol=”true” zoomcontrol=”true” scalecontrol=”true” streetviewcontrol=”true” scrollwheelcontrol=”false” draggable=”true” tiltfourtyfive=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkerlist=”46.771298,23.596541{}obiective-turistice.png” bubbleautopan=”true” showbike=”false” showtraffic=”false” showpanoramio=”false”]

Fiind situată în centrul vechi al orașului Cluj Napoca, în Piaţa Avram Iancu, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă este un obiectiv turistic ușor de indentificat și se poate ajunge aici din orice parte a centrului istoric al orașului pe jos.

13 4579

Primele date mai concrete despre piaţă datează de la mijlocul anilor 1700. Pe latura pe care azi este situat Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, la mijlocul anilor 1700, un ofiţer numit Trencseni Ferenc, a îngrădit cu scânduri un teritoriu destul de mare, folosindu-l drept câmp de instrucţie pentru soldaţii săi. Cum această zonă a fost denumită de locuitori cetatea Trencin, piaţa a rămas cunoscută ca Trencin. Oraşul s-a împotrivit, dar numai spre sfârşitul secolului a reuşit să elibereze zona.

În cursul secolului al XIX-lea a fost aici depozit de lemne şi cărbune, piaţă de animale, piaţă de lemne, iar la un moment dat s-a dorit mutarea aici a pieţei mari. Din cauza apropierii liniei ferate de piaţa Mihai Viteazul s-a decis ca aceasta să fie mutată acolo. Pe acest loc s-a conturat o piaţă ornamentală.

[nggallery id=53]

Ulterior, pe măsură ce laturile pieţei au fost construite, au primit denumiri separate. Latura estică a devenit „şirul Cetatea Trencin” (Trencinvár-sor), cea de vest „şirul Pieţei de lemne” (Fapiac-sor), partea din faţa Palatului de Justiţie şi al cazărmii „Şirul Cazărmii mari” (Nagykaszárnya-sor). Latura nordică prefigura zona exterioară a străzii Ungurilor (Külső Magyar utca).

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-a început construirea aici a unui nou centru civic, proiectat să fie compus din două pieţe, una în continuarea celeilalte.

Piaţa sudică este cea cunoscută azi sub numele de Piaţa Ştefan cel Mare.

Piaţa nordică, care se află în jurul Catedralei Ortodoxe, a fost numită iniţial Piaţa EMKE, aceasta în condiţiile în care, Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (EMKE), îşi construise sediul aici. Cum EMKE a fost nevoită să-şi vândă sediul, în anul 1906, an aniversar Bocskai, piaţa a fost redenumită Bocskai.

După 1923, piaţa a purtat numele de Cuza Vodă. În timpul celui de-al doilea război Mondial a purtat numele de Hitler, iar după acesta Malinovski. În anul 1964 a fost botezată Piaţa Victoriei, pentru ca în anul 1993 să devină Piaţa Avram Iancu.

Piața Avram Iancu este una dintre cele mai frumoase piețe vechi ale orașului Cluj Napoca. Este o piață încărcată de istorie și cultură, situată în mijlocul orașului.

Pe lângă o priveliște deosebită, în Piața Avram Iancu se pot găsi ca și obiective turistice și culturale următoarele:

  • Catedrala Mitropolitană Ortodoxă
  • Monumentul Avram Iancu înconjurat de o fântână arteziană
  • Spații verzi și pietonale
  • Teatrul Național și Opera Română
  • Prefectura Cluj și Consiliul Județean Cluj
  • Institutul Teologic Protestant
  • Regionala CFR Cluj
  • Palatul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului
  • Facultatea de Teologie Ortodoxă în cadrul UBB Cluj
  • Palatul de Finanțe Cluj
  • Palatul de Justiție cu Tribunalul Cluj
  • Cercul Militar

Localizare

Fiind poziționată în centrul orașului de aici se poate ajunge pe jos pe Bulevardul Eroilor în Piața Matei Corvin, în Piața Cipariu la Turnul Croitorilor – Bastionul Croitorilor, Piața Mihai Viteazul, pe strada Dorobanților la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj sau pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 în Piața Mărăști.

 

Coordonate GPS: 46.771343 (lat.), 23.596680 (long.)