Obiective Turistice
In aceasta categorie se vor adauga periodic Obiective Turistice din Cluj ce vor fi prezentate si localizate pentru a le putea descoperi si voi. Prezentarea Obiectivelor Turistice cuprinde: descriere, informatii despre localizare si harta personalizata, scurt istoric, poze si comentarii cu pareri despre acestea.

Castelul Banffy de la Bonțida a aparținut familiei Banffy, fiind un complex de edificii construite în stil renascentist. În secolul al XVIII-lea au fost făcute extinderi ulterioare în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea în stil romantic. Întreg domeniul pe care se află castelul a fost donat în anul 1387 familiei Banffy de către regele Sigismund de Luxemburg.

Lucrările de construcție ale castelului au început în 1437 și au fost finalizate în 1543. La ordinul lui Denes Banffy castelul a suferit numeroase modificări, fiind refăcut în stil baroc și i-a fost adăugat galeria de statui, obligatorie pentru o reședință aristocrată din aceea vreme, manejul, grajdurile, remiza și locuințele servitorilor. Parcul de agrement creat în perioada lui Denes Banffy a fost remodelat prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, specifice engelezești, în timpul lui Jozsef Banffy, următorul descendent Banffy. Tot el ordonă în 1820 demolarea turnului de poartă din materialele căruia fiind ridicată moara de apă, pusă la dispoziția sătenilor.

În anul 1944 castelul a fost evacuat de către trupele germane și a fost folosit pe post de spital militar. În timpul celui de-al doilea război mondial castelul a fost devastat de trupele germane aflate în retragere și au fost distruse mobilierul, pinacoteca, galeria de portrete și biblioteca.

În perioada comunistă, în anii 1950, într-o latură încă funcțională a castelului a fost instalată Cooperativa Agricolă de Producție Bonțida. Lipsa întreținerii a dus la o degradare constantă a construcției, statuile din parcul de odinioară fiind salvate de Muzeul de Artă din Cluj Napoca.

Declarat monument istoric în 1990, au fost începute demersurile pentru reabilitarea și restaurarea castelului, cu sprijinul mai multor organizații străine și românești.

Localizare

Bonțida, 30 km de Cluj Napoca

Din cluj Napoca se poate ajunge în Bonțida, la castelul Banffy, pe drumul național DN1C pe la ieșirea spre Oradea.

Foto

0 1255

Biserica din Feleacu este una dintre cele mai importante monumente istorice românești ale Transilvaniei medievale. Atribuită epocii lui Ștefan cel Mare, biserica este considerată prima structură ecleziastică de rit grec creată pentru Transilvania. A fost ridicată în secolele al XV-lea și al XVI-lea, din piatră, în stil gotic, fiind una dintre puținele biserici ortodoxe din lume care a fost construită din piatră în stil gotic și nu bizantin.

Lăcașul de cult din Feleacu este o biserică de tip sală cu 2 travee boltite în cruce pe ogive și absidă poligonală decrosată cu boltă pe nervuri. Deși din exterior pare o biserică protestană sau romano-catolică, interiorul a fost adaptat ritului bizantin, cu picturi murale și cu un iconostas bogat ornamentat. Pictura murală, datând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, îi aparține unui artist necunoscut, iar pictura celor 12 prăznicare din iconostasul bisericii îi aparțin unui alt artist rămas anonim. În Muzeul de Artă din Cluj Napoca se poate admira o ocoană din anul 1762, reprezentându-l pe Isus Pantocrator, pictată pentru biserica din Feleacul de pictorul Nechita Zugravul.

În subsolul lăcașului de cult au fost descoperite patru morminte, aparținând unor călugări din evul mediu. Se presupune ca aceștia ar fi fost cei patru mitropoliți ai Transilvaniei care au păstorit voievodatul de la reședința lor din Feleacul.

În 1922, la inițiativa lui Nicolae Iorga și cu sprijinul material al Regelui Ferdiand, au fost realizate restaurări de arhitectul Kos Karoly, moment în care au fost zidit pronaosul și s-a ridicat actuala turlă de pe latura nordică a bisericii.

De asemenea, în această biserică a fost oficiată căsătoria dintre Veronica Micle, amanta lui Mihai Eminescu, și profesorul Ștefan Micle.

Localizare

Biserica ortodoxă Sfânta Parascheva din Feleacul se află la 9 km de Cluj Napoca. Se pornește din Piața Unirii cu mașina pe strada Iuliu Maniu, se înaintează până în capătul străzii unde se virează dreapta pentru a intra în Piața Avram Iancu. Pe Calea Turzii (E60, E81) se înaintează până la intersecția cu strada Televiziunii, iar după 100 m se intră pe o stradă lăturalnică, pe care se înaintează până la biserică.

Foto

Deși se apropie sezonul rece, toamna încă ne oferă zile călduroase în care să putem exploata împrejurimile Clujului și să descoperim locuri noi, de o frumusețe rară, câteva ascunse bine, parcă invitându-ne să le descoperim. Nu departe de Cluj, la doar 30 km, găsim un ochi de apă de o culoare azurie, ca și aceea a Mediteranei. Chiar dacă peisajul nu seamănă cu zonele exotice specifice, în mijlocul pietrelor calcaroase gălbui și a tufișurilor de papură verde crud, s-a format Laguna Albastră, un lac natural apărut recent.

Format pe locul unei foste mine de caolin (argilă albă), fiind inundată de izvoare subterane care au pătruns prin pânza freatică a caolinului, Laguna Albastră se află în spatele dunelor de nisip, formând cu acestea un loc de poveste, unde culorile se amestecă într-un mod plăcut, dând naștere unui loc încă neexplorat și necunoscut, chiar și pentru locuitorii din zonă. În 1995, balta a secat din cauza unor lucrări, pierzând și populația de pești existentă, însă, cu trecerea timpului, apa s-a adunat din nou, păstrând aceeași de un culoare albastru limpede și același farmec ca și altădată.

Localizare

Laguna Albastră  se găsește la 30 km de Cluj Napoca, în apropierea comunei Aghireșu. Din păcate nu sunt indicatoare sau drumuri amenajate, astfel că trebuie să vă înarmați cu multă răbdare, dar vă garantăm că o să merite din plin. Există două rute de acces: Cluj-Napoca – Baciu – Gârbău – Aghireş Fabrici sau Cluj-Napoca – Gilău – Căpuş – Gârbău – Aghireş Fabrici. O dată ce ajungeți în Aghireș, trebuie să mergeți tot înainte pe lângă clădirea BRD și să treceți peste calea ferată. Drumul cu mașina se termină după aproximativ 4 km, astfel că va trebui să faceți o plimbare de 300 – 400 m până veți ajunge la malul laului.

[google-map-v3 width=”100%” height=”350%” zoom=”16″ maptype=”roadmap” mapalign=”center” directionhint=”false” language=”default” poweredby=”false” maptypecontrol=”true” pancontrol=”true” zoomcontrol=”true” scalecontrol=”true” streetviewcontrol=”true” scrollwheelcontrol=”false” draggable=”true” tiltfourtyfive=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkerlist=”46.889993,23.290586{}atractii-naturale.png” bubbleautopan=”true” showbike=”false” showtraffic=”false” showpanoramio=”false”]

Cu un potențial turistic extraordinar, dar din păcate nepromovat, lacul din mijlocul dunelor de nisip duce cu gândul la o oază din deșert, o gură de aer pentru cei care vor să evadeze din viața cotidiană și zgomotul orașului. Laguna Albastră este un loc minunat de scăldat pentru mulți care vor să se răcorească în zilele fierbinți, deși se spune că lacul prezintă prea multe minerale nocive pentru om. Este nevoie doar de o singură vizită și de câteva ore pentru a înțelege potențialul acestei zone, dar vă asigurăm că vă veți întoarce de fiecare dată cu plăcere în mijlocul acestui peisaj parcă scos din povești.

foto

Biserica Catolica Sfântul Mihail din Cluj Napoca a fost cosntruită în mai multe etape, pe diferite perioade de timp. Ridicarea lăcașului de cult a început în anul 1316 și a durat până în 1390, urmată de a doua fază între 1410 -1487, iar între 1511-1543 a fost ridicat turnul bisericii. Pe locul actualei biserici se afla un cimitir și o capelă dedicată. Deși au fost proiectate două turnuri, a fost ridicat numai cel de nord-vest, care a trebuit însă dărâmat în 1763, după ce un cutremur l-a deteriorat foarte mult. Prezentul turn cu ceas, cel mai mare turn de biserică din România, a fost înălțat pe fațada de nord între 1837-1860.

De-a lungul anilor biserica a deservit diverse comunități religioase, atfel că în perioada 1545-1558 a fost biserică luterană, între 1558-1566 a fost biserică calvinistă, iar din 1566 până în 1716 a fost biserică unitariană. După revendicarea de către comunitatea catolică a fost restaurată sub influența barocului de către artiștii Johannes Nachtigall și Anton Schuchbauer, sub îndrumarea parohului János Biro.

Stilul gotic se remarcă prin arhitectura bisericii. Consctrucția de tip sală are cor boltit în cruce pe ogive și este flancat pe altare laterlae. Sub blazonul deasupra porții de intrare care îl reprezintă pe Sfântul Mihai, se află stema Sfântului Imperiu Roman, cea a Regatului Ungar și a Regatului Boemiei. Picturile secolellor XIV-XV au fost readuse la viață în timpul ultimei mari restaurări între anii 1957-1960. Principalele puncte de vizitat în biserică sunt portalul sacristiei, amvonul, ghiulele din zid, frontonul portalului de intrare, bărbatul decapitat, altarul, frescele din Capela Schleynig, vitrariile, turnul neogotic și panorama asupra orașului. Aceasta este uşor de găsit, fiind situată în Piaţa Unirii şi aproape de unităţile de cazare din centrul Clujului.

Adresa: Piața Unirii

Localizare

Biserica Catolică Sfântul Mihail se află în Piața Unirii, fiind înconjurat de o zonă pietonală cu bănci și fântână arteziană. În jurul bisericii se găsesc numeroase clădiri și palate monument care se pot vizita și admira pentru stilul architectural.

1 6115

Cetatuia din Cluj Napoca este situata pe un deal integrat in zona centrala a orasului, fiind unul dintre zonele cele mai inalte si importante din punct de vedere al panoramei care se poate admira. De aici Clujul are o alta imagine, in special la rasaritul sau apusul soarelui si seara cand se vad multitudinea de becuri ce lumineaza orasul.

Cetățuia din Cluj Napoca este situată pe un deal integrat în zona centrală a orașului, fiind unul dintre zonele cele mai înalte și importante din punct de vedere al panoramei care se poate admira. De aici Clujul are o altă imagine, în special la răsăritul sau apusul soarelui și seara când se văd multitudinea de becuri ce luminează orasul.

Ca și punct de reper pe Cetățuia Clujului se află Hotelul Belvedere, o clădire masivă ce este vizibilă din multe zone ale orașului.

Cetatuia Cluj de azi

În zilele noastre Cetățuia Clujului este pe lângă un punct turistic important, de unde se poate admira orașul și un loc romantic, unde foarte multe cupluri se plimba pe acest platou, în special seara.

Se spune că fiecare cuplu al orașului Cluj Napoca, a fost cel puțin o dată în plimbare pe dealul Cetățuia.

Pe langa masivul Hotel Belvedere, pe Cetățuie se mai găsesc alei pe care se pot face plimbări, o terasă cu bar de unde se poate admira orașul. În partea din spate a cetățuiei se găsește o parte din zidul construit din pământ din vechea fortificație, un parc pentru copii, cu teren de baschet cu nocturnă și teren de fotbal. Mai jos după parc se ajunge la intersecția cu 7 străzi, una din unicele intersecții ale Europei de acest gen, iar în stângă (la coborare) după intersecția celor 7 străzi se găsește stadionul de fotbal al echipei CFR Cluj.

Scurt istoric despre Cetățuia Cluj

Situată la o altitudine de 405 m, are aspectul unui platou pe care a fost construită, în secolul al XVIII-lea de către austrieci, o fortificație de tip Vauban, cu ziduri, bastioane și o redută, care adăpostea clădiri administrative, garnizoana și depozitul de armament. La exterior era inconjurata cu un val de pământ. Fortificaţia avea rol de control asupra orașului, dar și acela de închisoare, mai ales în timpul Revoluţiei de la 1848. Aici a fost închis și executat cunoscutul umanist și luptător sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluției. Din fortificație s-au mai păstrat o parte din ziduri, câteva clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Parașutiștilor.

Istoria recentă consemnează ridicarea pe colina Cetățuii a Hotelului „Belvedere”, o construcție masivă și modernă. Pe dealul Cetățuia este amplasată Crucea de pe Cetăţuie (arhitect Virgil Salvanu), care amintește de martirii Revoluției de la 1848. Crucea a fost amplasată în anul 1995, în locul celei din lemn, distrusă de autoritățile comuniste în anii ’50 ai secolului trecut.

Cai de acces – Cetatuia Cluj

Denumit și dealul Cetățuia, este vizibil din centrul orașului în special din zona Piața Mihai Viteazul, Parcul Central – „Simion Bărnuţiu”, zona străzilor Memorandumului și Moților. Pentru a ajunge pe Cetățuia Clujului sunt câteva variante pe care le poți alege. Pe jos din centrul orașului dinspre Piața Mihai Viteazul se trece podul peste râul Someș, pe lângă Camera de Comerț din Cluj (fosta Astoria) și se urcă scările ce te duc până în vârful dealului Cetățuia. Numărul scărilor este de 237.

O altă variantă este cea cu mașina, însă traseul este diferit:

1) Dinspre centru, zona Piața Mihai Viteazul, se trece de Camera de Comerț din Cluj pe strada Emil Racoviță, se ajunge la intersecția „șapte străzi”, una din unicele de acest gen ale Europei care intersectează 7 străzi din diferite zone ale Clujului. Pe urmă se face la stânga pe strada Cetății până se ajunge în parcarea de lângă Hotelul Belvedere.

2) Din fața Gării din Cluj Napoca, se urcă podul circa 200m și se face la stânga circa 50m și apoi a doua stradă la dreapta, pe strada Mecanicilor, care te duce la intersecția „șapte străzi”. În intersecție se merge drept înainte pe strada Cetății care duce pe Cetățuia Cluj.

3) Dinspre zona Hoia (Tetarom 1) pe strada Romulus Vuia pe lângă Stadionul CFR Cluj se ajunge din nou la intersecția celor șapte străzi și de aici se ia la dreapta pe strada Cetății până pe Cetățuia Cluj.

0 1405

Domeniul a fost donat, după cum susțin istoricii, de către regele Sigismund de Luxemburg familiei Banffy, iar pe terenul acestui domeniu, familia amintită mai sus a început, în jurul anului 1437, construcția clădirilor care stau și azi dovadă a acelor vremuri. Construcția castelului s-a întins pe o perioadă de aproximativ 100 de ani și a suferit modificări semnificative de-a lungul timpului. Palatul a fost construit de cea mai mare familie de aristocraţi din Ardeal, familia Banffy.

„În cadrul ansamblului îşi găseau locul şi câteva statuete ale unor zeităţi antice, precum Chronos, Hercules sau Ceres. Ele se află acum la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, iar când renovarea va fi finalizată, vor fi puse la dispoziţia restauratorilor”.

Castelul Banffy azi

După ce trecem de zidurile castelului, pătrundem într-o curte imensa, încadrată de clădiri. Din păcate, acestea sunt într-un grad avansat de degradare, dar datorită eforturilor autorităților române, în colaborare cu asociații britanice, a început procesul de restaurare a întregului complex. Astfel, una dintre clădiri sălăsluiește chiar și o cafenea unde turiștii pot servi o băutură caldă și pot admira fotografia prințului Charles care, de fiecare dată când vine în România, nu ezită să consume un ceai cald la cafeneaua din interiorul castelului Banffy. Acest fapt se datorează nu numai frumuseții și istoriei care se ascunde între pereții acestui monument arhitectural, ci și faptului că istoria Angliei și a României se întâlnesc în acest loc, familia prințului Charles fiind ruda îndepărtată cu familia Banffy.

În această locație se organizează nunți și alte evenimente în timpul verii. Pentru turiști nu există locuri de cazare.

Datorită importanței culturale și istorice, dar și a dimensiunii, acest loc este supranumit „Versailles-ul Transilvaniei” și este vizitat anual, indiferent de anotimp, de o mulțime de turiști.

Adresa: Bonțida, județul Cluj

Telefon: 0264.439 858

Taxa: 2 lei / persoană

Localizare

Castelul Banffy este localizat la o distanță de 30 de km de municipiul Cluj-Napoca, în localitatea Bonțida. Se ajunge aici plecând spre direcția Cluj-Dej, după care se face la dreapta în localitatea Bonțida.

Biserica şi Mănăstirea Romano-Catolică Franciscană din Cluj-Napoca reprezintă unul din edificiile cele mai vechi şi semnificative din oraş. Iniţial, pe acest loc a existat o mai veche biserică romano-catolică, prima din Cluj, ridicată în secolele XI-XII, dar distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241). După distrugerea acesteia, pe locul ei a fost ridicată în perioada 1260-1290 o biserică în stil romanic târziu, refăcută în secolul al XV-lea în stil gotic.

Biserica a fost lărgită (lucrări în stil gotic) şi a fost ridicată o mănăstire lângă aceasta, cu sprijinul domnitorului Ioan de Hunedoara, complexul revenind ordinului Dominican. Odată cu alungarea ordinelor religioase catolice de către protestanţi în martie 1556, clădirea mănăstirii nu a mai fost folosită cu scop religios. Până în 1557 în clădire a locuit regina Ungariei, Izabella, după care lăcaşul a fost transformat în şcoală (unitariană din 1558). Din 1609, din dorinţa principelui Gabriel Báthory, clădirea a fost donată cultului reformat-calvin. Odată cu anul 1728 franciscanii, reveniţi în oraş, iniţiază o campanie de restaurare a bisericii şi construiesc turnul, acesta fiind principala componentă în stil baroc.

Ansamblul mănăstire-biserică este dispus pe trei laturi, în jurul unei curţi interioare spre care se deschideau arcadele frânte ale foişoarelor. Încăperile monastice adăposteau chilii, săli de bibliotecă, dormitoare comune, spaţii administrative etc. Tot aici se afla şi o vestită şcoală, la care a învăţat Nicolaus de Mirabilibus, devenit mai târziu profesor la Universitatea din Florenţa.

În interiorul mănăstirii se afla o bibliotecă vestită a franciscanilor, colecţie care depăşea o mie de volume. În perioada anilor 1906-1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura, care tipărea diverse reviste religioase („Lumea catolică”, „Sfânta Cruce” ş.a.).

Din anul 1898, în faţa bisericii se află amplasat Obeliscul Carolina, după mutarea sa din Piaţa Unirii.

Cele mai recente restaurări ale edificiului au fost efectuate în perioada 1976-1978, urmate apoi de altele în 1980-1986. Cu aceste ocazii au fost redescoperite o serie de elemente gotice ale lăcaşului.

În 1949 lăcaşul a fost confiscat franciscanilor, după ce autorităţile comuniste au decis să dizolve ordinul franciscanilor în România, iar clădirea mănăstirii a adăpostit „Şcoala de Muzică”, devenită ulterior „Liceul de Muzică Sigismund Toduţă”, care există şi astăzi. Din anul 1990 biserica a revenit în proprietatea ordinului romano-catolic franciscan, împreună cu o parte din vechea mănăstire. (Sursa: www.PrimariaClujNapoca.ro)

În zona Bisericii Franciscane se găsesc următoarele obiective istorice și atracții:

  • Obeliscul Karolina
  • Muzeul de Istorie
  • Casa Matei Corvin
  • Parcul I.L.Caragiale
  • Spații pietonale și terasele din zona Pieții Muzeului

Localizarea bisericii

Mănăstirea şi Biserica Franciscană se află în Piața Muzeului la numărul 2 și este usor de identificat prin turnul ce se ridica deasupra pieței.

Se poate ajunge la mănăstire folosind oricare dintre cele 4 intrări în Piața Muzeului: fie dinspre Parcul I.L.Caragiale, dinspre Casa lui Matei Corvin, dinspre strada Constantin Daicoviciu sau dinspre strada Emil Zola.

0 1179

Monumentul Matei Corvin impresionează pe orice turist prin statica sa monumentală. Este proiectată pe fațada sudică a Bisericii Sf. Mihail. Este înscris în lista statuilor memoriale ale UNESCO, ocupând locul al 5-lea.

Operă a sculptorului Ioan Fadrusz și a arhitectului Pakei Lajos, a câștigat Marele Premiu la Expoziţia Mondială de la Paris din anul 1900. Ansamblul statuar a fost dezvelit în 1902, în Piața Unirii de astăzi.

Momumentul îl înfățișează pe regele Matia Corvin într-o ipostaza ecvestră impunătoare, primind omagiul conducătorilor contemporani:

  • Blasiu Magyar, vestit căpitan de oști
  • Pavel Chinezu, banul Timișoarei
  • Ștefan Zapolya, palatinul Ungariei – al doilea om în stat și bunicul viitorului rege
  • Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei

Localizare

În ultimii ani, Monumentul Matei Corvin, a fost considerat ca fiind punctul zero al întâlnirilor tinerilor din oraș. „La coada calului”, în spatele statuii, așa cum mai este numit acest loc, tinerii din Cluj Napoca își dau întâlnire indiferent dacă e zi sau noapte.

Fiind amplasată în Piața Unirii, statuia se află înconjurată de foarte multe clădiri vechi care datează încă din secolul 18, obiective turistice, locuri de distracții, bulevarde și zone pietonale.

0 1483

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei îşi are sediul într-o clădire monument de arhitectură a secolului al XIX-lea, Casa Petrichevich-Horvath, exemplu de adaptare locală a limbajului neoclasic la decorul frizei dintre etaje şi la motivele florale-geometrice ale casetelor.

Actul de naştere a muzeului este actul de constituire a Societăţii Muzeului Ardelean, la 23 noiembrie 1859. Patrimoniul de început al muzeului era constituit din colecţii de antichităţi, numismatică, botanică, zoologie, mineralogie-geologie. Universitatea clujeană înfiinţată în 1872 a luat sub ocrotirea sa colecţiile muzeale care s-au îmbogăţit prin donaţii şi achiziţii cu obiecte de mare valoare istorico-arheologică şi artistică. Colecţiile arheologice au fost păstrate şi expuse în aripa veche a actualei clădiri a muzeului. După 1 Decembrie 1918, colecţiile istorico-arheologice au trecut în grija Institutului de Arheologie şi Numismatică a Universităţii Româneşti din Cluj. Odată cu crearea Institutului de Studii Clasice, în 1929, în patrimoniul său ajung toate colecţiile istorico-arheologice, îmbogăţite mereu cu valoroase materiale provenite din săpăturile de la Costeşti, Ulpia Traiana etc., care sunt transferate în totalitate în actuala clădire. În anul 1937, muzeul este deschis publicului, prezentând una din cele mai mari şi bine organizate secţii de istorie antică din ţară, o valoroasă pinacotecă, o colecţie de ceramică medievală şi modernă, un lapidar medieval şi o colecţie etnografică.

Colecţiile actuale ale Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei sunt prezentate în expoziţia de bază care prezintă evoluţia istorică şi gradul de civilizaţie pe teritoriul Transilvaniei din preistorie până la 1 Decembrie 1918, ilustrată prin obiecte provenite din descoperiri arheologice, colecţii medievale şi moderne de ceramică, cositoare, sticlărie, armament, documente şi fotografii, cărţi şi ziare etc.

Lapidariul roman adăposteşte piese epigrafice şi sculpturale din marmură şi alte varietăţi de piatră, descoperite în provincia Dacia.

Lapidariul medieval reuneşte într-o colecţie unitară şi reprezentativă o serie de creaţii ale pietrarilor care, de-a lungul secolelor, au activat în atelierele centrului clujean.

Tezaurul muzeului prezintă publicului peste 4600 de piese din aur şi argint: idoli eneolitici, tezaure monetare din argint şi aur, bijuterii, medalii şi decoraţii precum şi obiecte de uz cotidian din metal preţios.

Adresa: Str. Constantin Daicoviciu nr. 2, Localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj

Telefon: 0264595677

Fax: 0264591718

Email: secretariat@mnit.ro

www.museum.utcluj.ro

www.istoria-transilvaniei.ro

Localizare Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca se află în zona Pieței Muzeului pe strada Constantin Daicoviciu nr. 2.

[google-map-v3 width=”90%” height=”250″ zoom=”15″ maptype=”roadmap” mapalign=”center” directionhint=”false” language=”default” poweredby=”false” maptypecontrol=”true” pancontrol=”true” zoomcontrol=”true” scalecontrol=”true” streetviewcontrol=”true” scrollwheelcontrol=”false” draggable=”true” tiltfourtyfive=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkerlist=”46.771552,23.585871{}obiective-turistice.png” bubbleautopan=”true” showbike=”false” showtraffic=”false” showpanoramio=”false”]

Accesul cu mașina pe strada Constantin Daicoviciu se poate face de pe strada Emil Isac, dinspre strada Georghe Barițiu (Opera Maghiară). După intersecția cu strada Constantin Daicoviciu, strada Emil Isac este cu sens unic spre strada Memorandumului.

2 1799

A fost înfiinţat în anul 1951, iar din anul 1956 funcţionează în Palatul Bánffy, cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca. Clădirea a fost construită ca reşedinţă a guvernatorului Transilvaniei – Bánffy György, în perioada 1774 – 1785, pe baza planurilor arhitectului J.E. Blaumann. Decoraţia arhitecturală în piatră a fost completată cu o serie de sculpturi deosebite din punct de vedere artistic, realizate de Anton Schuchbauer.

Muzeul deţine un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi europeană: pictură, grafică, sculptură, artă decorativă din secolele XV-XXI, cantonate în: Galeria Naţională ( cinci secole de artă plastică naţională, dar cu accent asupra celei din Transilvania, reprezentate de 271 de piese de pictură şi 42 de piese de sculptură ale artiştilor Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Corneliu Baba, Hans Eder, Virgil Fulicea, Oscar Han, Sava Henţia, Acs Ferenc, Kos Andras, Hans Mattis Teutsch, Nechita Zugravul, Franz Neuhauser, Carol Popp Szatmari, Vida Geza, Aurel Ciupe, Romul Ladea şi mulţi alţii), Colecţia de grafică românească (reprezentată de Theodor Aman, Hans Eder, Pericle Capidan, Theodor Pallady, Nagy Istvan, Nicolae Tonitza, Venceslav Melka, Carol Popp Szatmari etc.) şi Colecţia de artă universală – 1456 de piese de interes artistic şi documentar din Europa: Istvan Reti, Koszka Joszef (Ungaria); Felix Ziem, Jean Hippolyte Flandrin (Franţa); Franz Defregger (Austria-Germania); Carlo Dolci, Luca Giordano (Italia); Ivan Konstantinovici Aivazovski (Rusia) ş.a.

Adresă

Piața Unirii, numărul 30, 400098, Cluj-Napoca

Telefon

(+4) 0264 596 952

(+4) 0264 596 953

Web

http://www.macluj.ro

macn@cluj.astral.ro

Orar

  • Miercuri până Duminică între orele 10.00 – 17.00
  • Luni și Marți accesul publicilui este interzis (muzeul este închis)

Localizare și Acces

Muzeul de Artă (Palatul Banffy) se afla în centrul vechi al orașului Cluj Napoca, în Piaţa Unirii la nr. 30, între clădirea hotelului Melody și Clădirile Gemene, colț cu strada Iuliu Maniu.

Pentru parcarea autovehiculelor, vis-a-vis de muzeu se află o parcare cu plată și alte spații amenajate în jurul bisericii romano-catolice Sf. Mihail din Piața Unirii.