Monumente istorice

Istoric și detalii. Acest monument, după cum spune și numele, a fost ridicat pentru cinstirea memoriei lui Baba Novac, căpitanul lui Mihai Viteazul care a fost executat la 5 februarie 1601 în actuala Piață a Unirii din Cluj, alături de duhovnicul lui, ieromonahul Spiridon. Lucrarea reprezintă opera sculptorului Virgil Fulicea și a fost realizată în anul 1975. Statuia are 1,80 metri înălțime, este turnată în bronz și montată pe un soclu de beton placat cu travertin, care la rândul său are 2,2 metri înălțime.

Baba Novac a fost capturat și adus la Cluj împreună cu preotul său pentru judecată și pedeapsă după înfrângerea suferită de Mihai Viteazul la Mirăslău. În 1601, ei au fost uciși prin ardere pe rug, execuție urmărită de autoritățile și nobilii clujeni, precum și de generalul Gheorghe Basta. Trupurile neînsuflețite ale celor doi au fost puse mai apoi în țepe, pe Drumul Feleacului, locul cunoscut astăzi drept Piața Baba Novac. O dată cu înfrângerea armatei nobiliare la Guruslău și recucerirea orașului, Mihai Viteazul a pus un steag în locul unde Baba Novac a fost înfipt în țeapă, în onoarea memoriei căpitanului său.

În perioada în care primar al Clujului a fost Gheorghe Funar, mai exact în septembrie 1998, pe statuie a fost montată o plăcuță care purta următorul mesaj: ”Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601”. Textul a fost combătut de către conducerea Partidului Popular Maghiar, pe motiv că reprezintă ”un mesaj ofensator la adresa maghiarilor”.

Localizare. Monumentul este amplasat în Piața Cipariu, la intersecția străzilor Calea Turzii, Avram Iancu și Baba Novac, în imediata apropiere a Bastionului Croitorilor. Acesta a fost locul unde cele două trupuri au fost ridicate în țeapă după execuția din 1601.

Pentru accesul în zonă se poate folosi mașina personală, datorită parcării cu plată situată în Piața Cipariu, în imediata proximitate a statuii. Cel mai indicat însă este folosirea mijloacelor de transport în comun, care circulă foarte des în zonă. Cele mai apropiate stații sunt următoarele:

  • Stația Piața Cipariu, Piața Cipariu, cu liniile 21, 32, 32B, 33, 35, 40, 46, 46B și 50;
  • Stația Operei, Piața Ștefan cel Mare, cu liniile 21, 32, 32B, 33, 35, 40, 46, 46B, 50 și 3.

Monumentul se află la circa 5-10 minute distanță pietonală de Catedrala Ortodoxă, Bulevardul Eroilor și Piața Unirii.

Istoric și detalii. Poet, filosof, dramaturg și o personalitate marcantă a culturii românești și universale, Lucian Blaga este comemorat prin statuia care îl înfățișează în fața Teatrului Național Român ”Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, avându-l vecin pe Mihai Eminescu.Lucrarea artistică are 3 metri înălțime și aparține sculptorului Romulus Ladea, care a realizat-o în anul 1986.

Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895, lângă Sebeș. Pe parcursul vieții sale, a fost o personalitate impunătoare a culturii interbelice, asumându-și roluri de filosof, academician, poet, dramaturg, traducător, profesor universitar, jurnalist și diplomat român.

Marele om de cultură a fost implicat în viața culturală clujeană datorită faptului că a făcut parte din rândul celor mai valoroși profesori ai Universității Regele Ferdinand I din Cluj, universitate unde a activat până când a fost dat afară din corpul academic al universității de către rectorul comunist Emil Petrovici, în anul 1948.

Pe parcursul carierei sale, Lucian Blaga a scris poezie, dramaturgie, filosofie, aforisme, proză, eseuri, volume traduse în limba franceză și bulgară, corespondență, traduceri și ediții de referință. Poetul s-a stins din viață la Cluj, în 6 mai 1961, la vârsta de 65 de ani.

Localizare. Monumentul este amplasat în zona centrală a orașului, la intrarea Teatrului Național, în Piața Avram Iancu. Accesul în zonă se poate face cel mai ușor cu ajutorul mijloacelor de transport în comun, datorită traficului aglomerat. Cele mai apropiate parcări cu plată sunt în Piața Cipariu și Piața Unirii, iar cele mai apropiate stații de autobuz sunt următoarele:

  • Stația Operei, Piața Ștefan cel Mare, cu liniile 21, 32, 32B, 33, 35, 40, 46, 46B, 50, 3;
  • Stația Avram Iancu, Piața Avram Iancu, cu liniile 21, 32, 32B, 33, 35, 40, 46, 50, 3, 25.

Monumentul se află la distanță pietonală de circa 10 minute de Piața Unirii și Piața Cipariu.

foto

Istoric și detalii. Clujul cinstește cea mai mare minte a poeziei românești cu monumentul din fața Teatrului Național, una dintre cele mai importante instituții culturale ale României, monument care îl înfățișează pe Mihai Eminescu printr-o statuie înaltă de 3 metri, care pare că veghează neîncetat asupra clujenilor alături de un alt poet important al românilor, Lucian Blaga. Statuia turnată în bronz este opera sculptorului Ovidiu Maitec și a fost inaugurată în 1976.

Marele poet român, pe numele său de botez Mihail Eminovici, s-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoșani. Pe parcursul carierei sale, Eminescu a fost poet, prozator și jurnalist, fiind considerat de cititori și critici, după moartea sa, drept cel mai mare poet pe care l-a cunoscut vreodată patria noastră.

Eminescu a copilărit la Botoșani și Ipătești și a studiat atât în țară cât și în străinătate, la Viena și Berlin. Debutul în literatură îl face în 1866, după moartea lui Aron Pumnul, cu poezia ”La mormântul lui Aron Pumnul” publicată în broșura pe care elevii profesorului au redactat-o în memoria sa.

Mihai Eminescu a fost parte a vieții culturale din Cluj din a  doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind angajat al unei companii de teatru. Moartea poetului a venit la 15 iunie 1889, la București, în jurul orei 4 dimineața, în casa de sănătate a doctorului Șuțu, după o perioadă lungă în care s-a luptat cu boala care îl chinuia. Unele teorii conspiraționste susțin însă că ar fi fost ucis.

Localizare. Cu vedere spre monumentul lui Avram Iancu din piața cu același nume, statuia care îl înfățișează pe Mihai Eminescu veghează intrarea în Teatrul Național ”Lucian Blaga”, în centrul orașului. Zona este accesibilă turiștilor prin folosirea mașinilor personale datorită celor două parcări cu plată din Piața Cipariu și Piața Unirii, dar cea mai facilă metodă este desigur folosirea mijloacelor de transport în comun. Cele mai apropiate stații sunt următoarele:

  • Stația Avram Iancu, Piața Avram Iancu, cu liniile 21, 32, 32B, 33, 35, 40, 46, 50, 3, 25.
  • Stația Operei, Piața Ștefan cel Mare, cu liniile 21, 32, 32B, 33, 35, 40, 46, 46B, 50, 3;

Piața Unirii și Piața Cipariu se află la circa 10 minute distanță pietonală de monument.

Istoric și detalii. Operă a sculptorului Ion Vasiliu, monumentul a fost realizat în memoria celor trei conducători ai răscoalei țărănești din Transilvania, între 1784 și 1785: Horea (Vasile Ursu Nicola), Cloșca (Ioan Oarga) și Crișan (Marcu Giurgiu). Răscoala condusă de cei trei, izbucnită în timpul guvernatorului Samuel von Brukenthal și al împăratului Iosif al II-lea, a constituit într-o mișcare a țăranilor din Transilvania, îndreptată în principal împotriva privilegiilor nobilimii de la acea vreme. Revolta a început în satele Curechiu și Mestecăniș din Hunedoara, prin atacarea și incendierea unor reședințe nobiliare, iar mai apoi s-a extins în părțile de vest ale Ardealului.

Cererile cele mai importante ale revoluționarilor au fost desființarea nobilimii, împărțirea pământurilor, plata impozitelor de către toți locuitorii, desființarea iobăgiei și dreptul de înrolare în regimentele de graniță. Răscoala a fost înăbușită din cauza trădării unor țărani atrași de cei 300 de galbeni pe care autoritățile le-au oferit ca răscumpărare pentru prinderea celor trei conducători. Astfel, Horea și Cloșca au fost primii capturați (la 27 decembrie 1784) și executați prin tragerea pe roată, pe platoul ”La Furci” din Alba-Iulia. Crișan, capturat la 30 ianuarie 1785 tot prin trădare, s-a spânzurat în închisoare.

Cu toate că revolta a fost stinsă, moartea celor trei conducători nu a fost în zadar, deoarece la 22 august 1785, iobăgia din Ardeal a fost desființată de împăratul Iosif al II-lea.

Localizare. Statuile celor trei revoluționari se află în fața hotelului ”Grand Hotel Napoca”, în Piața Horea, Cloșca și Crișan, la intersecția străzilor Octavian Goga, General Eremia Grigorescu, General Dragalina și Bulevardul 1 Decembrie 1989.

Aflându-se foarte aproape de Parcul Central, accesul în această zonă poate fi făcut ușor pietonal, cu mașina sau cu mijloacele de transport în comun. Cea mai apropiată stație de autobuz, aflată chiar lângă monument, este următoarea:

Istoric și detalii. Creație a sculptorului Romulus Ladea, monumentul Grupul Statuar Școala Ardeleană a fost dezvelit la 30 iunie 1973. Situat pe amplasamentul Lupei Capitolina, care a stat în acel loc între anii 1967-1973, opera de artă este plasată la intrarea principală a Universității Babeș Bolyai și reprezintă statuile de bronz ale unor reprezentanți de marcă ai Școlii Ardelene. Aceste personalități, de la stânga spre dreapta,sunt Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Șincai (1754-1816) și Petru Maior (1761-1821).

Școala Ardeleană a fost o mișcare culturală românească de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, inițiatăde Biserica Română Unită cu Roma, care a avut ca obiectiv principal emanciparea românilor transilvăneni și a celor de peste Carpați. din punct de vederespiritual și politic.Școala Ardeleană a introdus grafia latină în limba română, care până atunci se scria cu caractere chirilice. Această grafie, inițial folosită de Biserica Română Unită cu Roma, a fost adoptată de intelectualii ortodocși în secolul al XIX-lea.

Monumentul de pe strada Mihail Kogălniceanu reprezintă un omagiu adus celor trei mari personalități ale acestei mișcări, ale căror opere au reușit să trezească conștiința națională a românilor. Cele mai reprezentative dintre aceste lucrări au fost:

  • ”Istoria și lucrurile și întâmplările românilor”, Samuil Micu
  • ”Hronica românilor și a mai multor neamuri”, Gheorghe Șincai
  • ”Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, Petru Maior

Localizare.Grupul Statuar Școala Ardeleană este situat la intrarea principală a Universității Babeș Bolyai, pe strada Mihail Kogălniceanu nr 1, în zona centrală a orașului.Monumentul se află la 5 minute distanță pietonală de Piața Unirii și Bulevardul Eroilor. Cea mai apropiată stație a mijloacelor de transport în comun este următoarea:

  • stația Memorandumului,strada Memorandumului, cu liniile 1, 22, 24, 24B, 6, 7, 9, 25, 29, 30, 42, 52;

Accesul în zonă se poate face și cu mașina personală, grație parcării din Piața Unirii și parcării Primăriei, cu intrare din Piața Lucian Blaga, ambele fiind parcări cu plată.

0 1035

Poate că unii știu, poate că alții nu știu, dar orașul Cluj-Napoca a fost apărat în vremurile demult apuse de nu mai puțin de două rânduri de fortificații în urma cărora au rămas foarte puține dovezi. Prima fortificație a fost construită între anii 1260-1270, fiind situată în zona actualei piețe a Muzeului pe o suprafață de aproximativ 7 hectare. Cea de a doua fortificație a fost mult mai mare având o suprafață de 45 de hectare și a fost construită ca urmare a privilegiului acordat de Sigismund de Luxemburg atunci când a declarat Cluj-Napoca oraș regal. Această fortificație avea 20 de turnuri de apărare și era cu un hectar mai mare decât întreaga suprafață a Vaticanului. Numai două dintre aceste turnuri au rezistat trecerii timpului: Turnul Croitorilor (Bastionul Croitorilor) și Turnul Pompierilor.

Dacă primul era un punct important al Clujului medieval, cel de-al doilea era aproape nesemnificativ pentru acele timpuri. Acum însă ambele au devenit atracții turistice importante chiar dacă numai Bastionul Croitorului este deschis momentan pentru public. Turnul Pompierilor a fost folosit pentru apărare la începutul istoriei sale, iar mai apoi utilizarea lui s-a schimbat, devenind locul de unde pompierii supravegheau orașul pentru a vedea dacă există incendii.

În timpul comunismului s-a încercat un fel de rebrănduire a acestui obiectiv turistic astfel că s-a dorit transformarea lui în muzeu și observator astronomic însă ideea a fost abandonată datorită restricțiilor impuse de regim. Publicul s-a putut bucura de privilegiul de a putea admira interiorul acestui obiectiv turistic pentru numai trei ani, între 1998 și 2001, atunci când a fost organizat sub formă de Muzeu al Pompierilor. La momentul actual există planuri pentru a-l reintroduce în circuitul turistic și de a îl transforma într-un centru de cultură urbană precum s-a întâmplat și în cazul celuilalt turn care a supraviețuit intemperiilor timpului și ideilor oamenilor.

Localizare

Turnul Pompierilor, denumit uneori și Turnul Lăcătușilor, este situat pe strada Tipografiei nr.19. Pentru a ajunge acolo din centrul orașului, mai exact din Piața Unirii, există o rută comună atât dacă sunteți cu mașina, cât și dacă sunteți pe jos. Așadar, se circulă pe strada Piața Unirii, pe partea cu Palatul Bánffy și Hotelul Melody Central, până la intersecția care o leagă de strada Regele Ferdinand. Se merge înainte pe această stradă urmând ca la prima intersecție să o luați în dreapta ajungând astfel pe strada Tipografiei. Odată ajunși aici tot ce mai rămâne de făcut este să mergeți înainte până vedeți turnul sau găsiți numărul la care se află acesta. În principiu, acest drum ar dura maxim 10 minute cu mașina, iar o plimbare pe jos până acolo ar dura aproximativ 15 minute.

0 1464

După ce a stat mai mult de 10 ani în depoul CFR din Cluj Napoca, unde a fost reabilitată, Locomotiva cu Aburi 150.139 a fost expusă lângă spațiul liber dintre Gara Mare și Gara Mică din Cluj. Începând de sâmbătă dimineață, 23 noiembrie 2013, zeci de clujeni pot admira noa locomotivă cu aburi, considerată un Ferrari al căilor ferate în vremea ei de glorie. Aceasta prindea și până la 80 km/h, fiind destinată, în special, pentru remorcarea trenurilor de marfă.

[nggallery id=74]

Locomotiva expusă a fost construită în anul 1956 la uzinele din Reșița, fiind una dintre locomotivele construite integral în România și chiar printre ultimele fabricate în țară. Locomotiva cu aburi, un obiect de patrimoniu deosebit de valoros, a fost folosit până în anul 2000 la remorcarea unor trenuri turistice, iar apoi a fost dusă la depoul din Dej.

Cu ajutorul unei macarale de mare tonaj, locomotiva de 147 de tone a fost pusă pe niște șine special amenajate și va rămâne în văzul curioșilor pentru o perioadă nedeterminată.

0 1197

Domeniul a fost donat, după cum susțin istoricii, de către regele Sigismund de Luxemburg familiei Banffy, iar pe terenul acestui domeniu, familia amintită mai sus a început, în jurul anului 1437, construcția clădirilor care stau și azi dovadă a acelor vremuri. Construcția castelului s-a întins pe o perioadă de aproximativ 100 de ani și a suferit modificări semnificative de-a lungul timpului. Palatul a fost construit de cea mai mare familie de aristocraţi din Ardeal, familia Banffy.

„În cadrul ansamblului îşi găseau locul şi câteva statuete ale unor zeităţi antice, precum Chronos, Hercules sau Ceres. Ele se află acum la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, iar când renovarea va fi finalizată, vor fi puse la dispoziţia restauratorilor”.

Castelul Banffy azi

După ce trecem de zidurile castelului, pătrundem într-o curte imensa, încadrată de clădiri. Din păcate, acestea sunt într-un grad avansat de degradare, dar datorită eforturilor autorităților române, în colaborare cu asociații britanice, a început procesul de restaurare a întregului complex. Astfel, una dintre clădiri sălăsluiește chiar și o cafenea unde turiștii pot servi o băutură caldă și pot admira fotografia prințului Charles care, de fiecare dată când vine în România, nu ezită să consume un ceai cald la cafeneaua din interiorul castelului Banffy. Acest fapt se datorează nu numai frumuseții și istoriei care se ascunde între pereții acestui monument arhitectural, ci și faptului că istoria Angliei și a României se întâlnesc în acest loc, familia prințului Charles fiind ruda îndepărtată cu familia Banffy.

În această locație se organizează nunți și alte evenimente în timpul verii. Pentru turiști nu există locuri de cazare.

Datorită importanței culturale și istorice, dar și a dimensiunii, acest loc este supranumit „Versailles-ul Transilvaniei” și este vizitat anual, indiferent de anotimp, de o mulțime de turiști.

Adresa: Bonțida, județul Cluj

Telefon: 0264.439 858

Taxa: 2 lei / persoană

Localizare

Castelul Banffy este localizat la o distanță de 30 de km de municipiul Cluj-Napoca, în localitatea Bonțida. Se ajunge aici plecând spre direcția Cluj-Dej, după care se face la dreapta în localitatea Bonțida.

0 978

Monumentul Matei Corvin impresionează pe orice turist prin statica sa monumentală. Este proiectată pe fațada sudică a Bisericii Sf. Mihail. Este înscris în lista statuilor memoriale ale UNESCO, ocupând locul al 5-lea.

Operă a sculptorului Ioan Fadrusz și a arhitectului Pakei Lajos, a câștigat Marele Premiu la Expoziţia Mondială de la Paris din anul 1900. Ansamblul statuar a fost dezvelit în 1902, în Piața Unirii de astăzi.

Momumentul îl înfățișează pe regele Matia Corvin într-o ipostaza ecvestră impunătoare, primind omagiul conducătorilor contemporani:

  • Blasiu Magyar, vestit căpitan de oști
  • Pavel Chinezu, banul Timișoarei
  • Ștefan Zapolya, palatinul Ungariei – al doilea om în stat și bunicul viitorului rege
  • Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei

Localizare

În ultimii ani, Monumentul Matei Corvin, a fost considerat ca fiind punctul zero al întâlnirilor tinerilor din oraș. „La coada calului”, în spatele statuii, așa cum mai este numit acest loc, tinerii din Cluj Napoca își dau întâlnire indiferent dacă e zi sau noapte.

Fiind amplasată în Piața Unirii, statuia se află înconjurată de foarte multe clădiri vechi care datează încă din secolul 18, obiective turistice, locuri de distracții, bulevarde și zone pietonale.

0 950

Obeliscul Karolina a fost amplasat la început în actuala Piață a Unirii, însă a fost mutat în 1898 în Piața Muzeului. Monumentul fost construit în 1831, în onoarea împăratului Francisc I și a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817 (18 – 27 august). Documentele vremii susțin că planurile Obeliscului au fost realizate de meșterul constructor Winkler György.

[nggallery id=26]

Obeliscul Karolina are o înălțime de 10 m și „ca ornament are patru vulturi sculptaţi în piatră, care țin câte o cunună de lauri din fier forjat, trei basoreliefuri de piatră și unul de metal și o inscripţie în limba latină. Pe relieful orientat spre răsărit se poate vedea intrarea în oraș a convoiului imperial pe Poarta din Mijloc. Pe cel de pe partea de apus se vede împărăteasa în fața spitalului întinzând pomana unei femei sărace îngenuncheate. Pot fi observate unele anacronisme. Lămpi cu ulei care apar în Cluj doar la sfârșitul lui 1872, de asemenea spitalul a funcționat doar din 1820. Pe latura sudică se vede stema orașului: poarta cetății cu trei turnuri de apărare, iar pe cea nordică o inscripție în limba latină, care vorbeşte despre ridicarea obeliscului în cinstea vizitei familiei imperiale.”

Obeliscul Karolina este cel mai vechi monument laic al orașului Cluj Napoca.

Localizare

Obeliscul se află în centrul zonei pietonale din Piața Muzeului. Înconjurat de un peisaj medieval, cu clădiri vechi, terase și copaci impunători, monumentul a fost ridicat în urma vizitei împăratului Francisc I și al împărătesei Carolina Augusta, din vara anului 1817.

[google-map-v3 width=”90%” height=”250″ zoom=”15″ maptype=”roadmap” mapalign=”center” directionhint=”false” language=”default” poweredby=”false” maptypecontrol=”true” pancontrol=”true” zoomcontrol=”true” scalecontrol=”true” streetviewcontrol=”true” scrollwheelcontrol=”false” draggable=”true” tiltfourtyfive=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkermashupbubble=”false” addmarkerlist=”46.77189,23.587486{}obiective-turistice.png” bubbleautopan=”true” showbike=”false” showtraffic=”false” showpanoramio=”false”]

Coordonate GPS: 46.771761 (latitudine), 23.587089 (longitudine)